Frequently asked questions

În cererea de chemare în judecată se indică:

• instanța căreia îi este adresată;  
• pentru persoane fizice: numele și prenumele reclamantului, domiciliul, numărul de identificare personal (IDNP), numărul de telefon și alte date de contact;
• pentru persoane juridice: denumirea reclamantului, sediul acestuia, numărul de identificare de stat (IDNO), datele bancare, număr de telefon, numărul de fax, adresa electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor sau alte date de contact;
• numele, prenumele, adresa, numărul de telefon, numărul de fax, adresa electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor sau alte date de contact ale reprezentantului reclamantului;
• numele sau denumirea pîrîtului, domiciliul ori sediul acestuia, numărul de telefon, numărul de fax, poșta electronică sau alte date de contact ale pîrîtului, în cazul în care reclamantul dispune de aceste date de contact.

De asemenea, este necesară indicarea:

• esenței încălcării sau a pericolului de încălcare a drepturilor, libertăților sau intereselor legitime ale reclamantului, pretențiile lui;
• circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretențiile și toate probele de care acesta dispune în momentul depunerii cererii;
• lista probelor anexate, lista probelor reclamate, cererile de reclamare a probelor, efectuare a expertizei, numire/recuzare a expertului,
• valoarea acțiunii, dacă aceasta poate fi evaluată;
• date despre respectarea procedurii de soluționare prealabilă a litigiului pe cale extrajudiciară, dacă pentru un astfel de litigiu îndeplinirea procedurii este prevăzută de lege sau de contractul părților;
• anexate la cerere,
• alte date importante pentru soluționarea pricinii, precum și demersurile reclamantului.

Pentru informații adiționale, consultați art. 166 Cod de procedură civilă.

La depunerea unei cereri de chemare în judecată în cazul unei acțiuni patrimoniale (care poate fi evaluată pecuniar, adică în bani), taxa de stat se determină în funcție de caracterul şi valoarea acțiunii. La depunerea unei cereri în cazul unei acțiuni nepatrimoniale (care nu poate fi evaluată pecuniar) şi în alte cazuri prevăzute de lege, taxa de stat este achitată în proporții fixe, în conformitate cu Legea taxei de stat.

Părțile la proces pot beneficia de scutirea de taxa de stat sau amînarea și eșalonarea acesteia, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 85-86, Cod de procedură civilă.

În tabelul ce urmează, puteți găsi cîteva exemple de taxă achitată în dependență de tipul acțiunii:

Regula de bază este că reclamantul poate intenta acțiunea în oricare din sediile instanței (secundare sau principale) în a cărei rază teritorială se află domiciliul pîrîtului, persoană fizică, sau în unul dintre sediile instanței (secundare sau principale) în a cărei rază teritorială se află sediul persoanei juridice. Lista sediilor instanțelor de judecată în urma reorganizării poate fi găsită accesînd anexa din Legea cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești.  

Competența teritorială a instanței în dependență de domiciliul/sediul pîrîtului poate fi verificată accesînd rubrica „Competența teritorială” a instanței respective pe portalul http://instante.justice.md/.

În anumite cazuri, mai multe instanțe sunt competente de a judeca pricina, iar alegerea se pune în sarcina reclamantului. De exemplu, acțiunea pentru plata pensiei de întreținere și acțiunea pentru constatarea paternității pot fi intentate inclusiv în oricare dintre sediile instanței de la domiciliul reclamantului.

Totodată, în conformitate cu art. 40 din Codul de procedură civilă, soluționarea unor pricini depinde de competența exclusivă a unor anumite instanțe. De exemplu, acțiunile cu privire la dreptul asupra terenurilor sau asupra unor case, încăperi, construcții sunt de competența instanței de la locul aflării acestor bunuri.

Informații detaliate privind competența instanțelor de judecată pot fi găsite în Capitolul IV Competenţa instanţelor de judecată din Codul de procedură civilă.

Orarul de primire al cererilor de chemare în judecată poate fi vizualizat accesînd rubrica “Contacte”, “Programul de lucru” al instanței respective pe portalul http://instante.justice.md/. De exemplu, la Judecătoria Chișinău, ghișeul unic care înregistrează corespondența de intrare, inclusiv cererile de chemare în judecată, activează de luni pînă vineri, în intervalul 09:00-13:00 și 14:00-17:00.

Cererea de chemare în judecată introdusă în instanță se repartizează în termen de 24 de ore judecătorului sau, după caz, completului de judecată în mod aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor.

În decurs de 5 zile de la repartizarea cererii, judecătorul verifică dacă aceasta întrunește exigențele legii și emite o încheiere, prin care acceptă cererea de chemare în judecată (art. 168 Cod de Procedură Civilă), refuză cererea (art. 169 Cod de Procedură Civilă), restituie cererea (art. 170 Cod de Procedură Civilă), nu  dă curs cererii (art.171 Cod de procedură civilă).

Pentru a afla statutul cererii de chemare în judecată, participanții la proces pot contacta cancelaria instanței de judecată la numărul de telefon menționat la rubrica „Contacte” a instanței respective pe portalul http://instante.justice.md/.

Instanța de judecată refuză să primească cererea de chemare în judecată, în cazul în care se regăsește cel puțin un temei prevăzut de art. 169 Cod de procedură civilă.

În cazul în care cererea de chemare în judecată a fost refuzată, este posibilă atacarea cu recurs a încheierii de refuz, emise de instanța judecătorească. Refuzul judecătorului de a primi cererea de chemare în judecată exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant, cu aceeași acțiune împotriva aceluiași pîrît, cu același obiect şi aceleași temeiuri.

Cererea de chemare în judecată este restituită, dacă se regăsește cel puțin un temei prevăzut de art. 170 Cod de procedură civilă. În cazul în care judecătorul, printr-o încheiere motivată, a dispus restituirea cererii de chemare în judecată, aceasta  poate fi atacată cu recurs, cu excepția cazurilor cînd:

• soțul a înaintat acțiunea de desfacere a căsătoriei fără consimțămîntul soției, în timpul sarcinii sau în primul an de la nașterea copilului;
• cererea nu este semnată, ori este semnată de o persoană neîmputernicită de a o semna, ori este semnată fără a se indica funcția semnatarului;
• cererea a fost depusă în numele persoanei interesate de către o persoană neîmputernicită de a porni şi a susţine procesul;
• reclamantul îşi retrage cererea înainte de emiterea încheierii privind intentarea procesului;
• la depunerea cererii în procedură specială se constată un litigiu de drept ce ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti.

Restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant, cu aceeași acțiune, împotriva aceluiași pîrît, cu același obiect şi aceleași temeiuri dacă reclamantul a lichidat încălcările constatate de instanță.

Instanța de judecată nu dă curs cererii de chemare în judecată, dacă judecătorul constată că cererea a fost depusă fără a se respecta condiţiile art.166 şi 167 alin. (1) lit. a), b), c) şi e) Cod de procedură civilă.

În cazul în care instanța judecătorească nu a dat curs cererii de chemare în judecată, persoanei i se acordă un termen rezonabil pentru a lichida neajunsurile.

Dacă persoana care a depus cererea îndeplinește în termen toate cerințele enumerate în încheierea judecătorului, cererea se consideră depusă la data prezentării inițiale în judecată. În caz contrar, ea nu se consideră depusă şi împreună cu actele anexate, se restituie reclamantului printr-o încheiere judecătorească, pe care reclamantul o poate ataca cu recurs.

Citaţia se înmînează părții cu cel puţin 3 zile înainte de data judecării, iar în cauzele de urgenţă, acest termen poate fi redus. Citaţia şi înştiinţarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de recepție sau prin orice alt mijloc de comunicare, ce asigură transmiterea şi confirmarea primirii acestor acte (art. 102 Cod de procedură civilă).

Citațiile și înștiințările judiciare trimise la sediul persoanelor juridice și nerecepționate la expirarea termenelor de reclamare se consideră înmînate la data expirării termenului de reclamare chiar dacă destinatarul nu a reclamat corespondența de la oficiul poștal. Citațiile și înștiințările expediate la adresa electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor se consideră recepționate (art. 102 alin. (7) Cod de procedură civilă).

În cazul în care citația nu a fost recepționată, însă partea s-a prezentat în persoană sau prin reprezentant la ședința instanței de judecată, aceasta acoperă orice viciu de înmînare a citaţiei. Partea însă este în drept să ceară amînarea procesului dacă citaţia nu i s-a înmînat în termen.

Totodată, dacă citația nu a fost recepționată de către pîrît, iar reclamantul dă asigurări că nu cunoaște locul de aflare al acestuia, instanța poate dispune citarea pîrîtului prin publicitate (de exemplu, publicarea citației în Monitorul Oficial). După expirarea termenului de publicitate, instanța este în drept să examineze pricina în lipsa pîrîtului. (art. 108 Cod de procedură civilă)

Citația poate fi refuzată de destinatar, iar persoana împuternicită să o înmîneze consemnează refuzul pe citaţie şi o restituie instanţei judecătoreşti. Persoana care refuză să primească citaţia se consideră înștiințată despre locul, data şi ora ședinței de judecată sau despre locul, data şi ora efectuării unui act procedural. Neprezentarea acesteia în instanță nu împiedică judecarea pricinii sau efectuarea actului procedural (art. 106 Cod de procedură civilă).

Lista cauzelor fixate pentru judecare se publică pe pagina web a instanței judecătorești pe portalul http://instante.justice.md/, rubrica “Agenda ședințelor”, precum și într-un loc accesibil publicului (de exemplu, pe panoul informativ al instanței) cu cel puțin 3 zile înainte de data ședinței de judecată. Lista include numărul dosarului, numele judecătorului (judecătorilor) care examinează cauza, data, ora și locul desfășurării ședinței, numele sau denumirea părților, obiectul cauzei, precum și date referitoare la publicitatea ședinței de judecată.

În cazul nepublicării și/sau necompletării agendei ședințelor de judecată pe Portalul Național al Instanțelor Judecătorești - instante.justice.md, cetățenii pot raporta acest lucru Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, accesînd pe pagina web www.aaij.justice.md rubrica “Raportează despre”.

Medierea judiciară este o modalitate obligatorie de soluționare amiabilă a pretenţiilor adresate instanţei judecătorești, cu ajutorul şi sub conducerea acesteia, în cazurile prevăzute de art.182¹ Cod de procedură civilă.

Scopul ședinței de soluționare amiabilă a litigiului este să ajute părțile să comunice, să negocieze, să identifice interesele lor, să evalueze pozițiile lor și să găsească soluțiile reciproc satisfăcătoare (art. 182² alin. (3) Cod de procedură civilă).

În cazul în care părţile sînt de acord să soluţioneze litigiul pe cale amiabilă, instanţa judecătorească, în termen de 3 zile, pronunţă o încheiere prin care dispune încetarea procesului. Încheierea trebuie să conţină condiţiile tranzacţiei, confirmate de instanţa judecătorească (art. 182⁴ alin. (2) Cod de procedură civilă).

În conformitate cu art. 182¹ Cod de procedură civilă, medierea poate avea loc în următoarele cazuri:

• protecţia consumatorilor;
• litigiile de familie;
• litigiile privind dreptul de proprietate asupra bunurilor între persoane fizice şi/sau juridice de drept privat;
• litigiile de muncă;
• litigiile care rezultă din răspunderea delictuală;
• litigiile succesorale;
• alte litigii civile a căror valoare este sub 200.000 de lei, cu excepţia litigiilor în care s-a pronunţat o hotărîre executorie de intentare a procedurii de insolvabilitate.

La solicitarea părţilor, medierea judiciară poate avea loc şi în alte cazuri.

În cazul în care una sau ambele părţi refuză soluţionarea litigiului pe cale amiabilă, litigiul se examinează și se soluționează în continuare de către același judecător sau, după caz, complet de judecată. Dacă litigiul nu a putut fi soluționat în termenul prevăzut la art. 182² alin. (5) Cod de procedură civilă (45 de zile) ori părţile nu au ajuns la un consens în privinţa tuturor pretenţiilor, instanţa de judecată, în termen de 3 zile de la primirea refuzului sau expirarea termenului de mediere judiciară, emite o încheiere nesusceptibilă de atac cu privire la încetarea procedurii de mediere judiciară (art. 182⁵ Cod de procedură civilă).

Ulterior, dosarul se repartizează aleatoriu unui alt judecător sau, după caz, unui complet de judecată. După repartizarea dosarului, judecătorul/ judecătorii care au primit cererea de chemare în judecată pregătesc cauza pentru dezbateri judiciare.

Se consideră participanți la proces civil părțile, intervenienții, procurorul, petiționarii, persoanele care, sînt împuternicite să adreseze în instanţă cereri în apărarea drepturilor, libertăților şi intereselor legitime ale unor alte persoane sau care intervin în proces pentru a depune concluzii în apărarea drepturilor unor alte persoane, precum şi persoanele interesate în cauzele privind aplicarea măsurilor de protecție în cazurile de violență în familie și în cauzele cu procedură specială (art. 55 Cod de procedură civilă).

În conformitate cu art. 56 Cod de procedură civilă, participanţii la proces sînt în drept:

• să ia cunoştinţă de materialele dosarului, să facă extrase şi copii de pe ele,
• să solicite recuzări,
• să prezinte probe şi să participe la cercetarea lor,
• să pună întrebări altor participanţi la proces, martorilor, experţilor şi specialiştilor,
• să formuleze cereri,
• să reclame probe,
• să dea instanţei explicaţii orale şi scrise,
• să expună argumente şi considerente asupra problemelor care apar în dezbaterile judiciare,
• să înainteze obiecţii împotriva demersurilor, argumentelor şi considerentelor celorlalţi participanţi,
• să atace actele judiciare şi să-şi exercite toate drepturile procedurale acordate de legislaţia procedurală.

Participanţii la proces sînt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligaţiilor procedurale, se aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia procedurală (a se vedea art. 56 alin. (3) Cod de procedură civilă).

În conformitate cu Regulamentul privind înregistrarea audio digitală a şedinţelor de judecată, aprobat prin Hotărîrea CSM nr. 338/13 din 12 aprilie 2013, înregistrarea audio a şedinţei prin intermediul echipamentelor de înregistrare digitală reprezintă un proces tehnologic de înregistrare audio a şedinţei de judecată, fie cu ajutorul sistemului specializat “SRS Femida”, fie cu reportofonul.

În scopul asigurării transparenței actului de justiție, judecării echitabile, sporirii preciziei înregistrării informației în procesele-verbale, toate sălile de judecată din Moldova au fost dotate cu seturi de înregistrare audio digitală: microfon, computer, program special.

La începutul fiecărei şedinţe, judecătorul care prezidează şedinţa informează participanţii prezenţi la proces despre înregistrarea audio a şedinţei, iar aceștia din urmă, pot solicita copiile înregistrărilor audio.

Grefierul utilizează înregistrările audio digitale a ședințelor de judecată pentru a verifica exactitatea procesului-verbal. Grefierul va verifica dacă înregistrarea audio corespunde cu informația din procesul-verbal perfectat, iar orice divergență se raportează imediat judecătorului. La fel, participanţii la proces au dreptul să ia cunoştinţă cu înregistrarea audio a ședinței și respectiv cu procesul-verbal al şedinţei de judecată şi în decursul a 5 zile de la data semnării acestuia, să prezinte în scris observaţii asupra lui, indicînd inexactităţile şi motivele pentru care îl consideră incomplet.

Participanții la proces sunt în drept să solicite o copie a înregistrării audio a ședinței de judecată, după fiecare ședință de judecată ce a avut loc. Copia de pe înregistrarea audio a şedinţei de judecată se eliberează de către grefier la solicitarea scrisă sau verbală a participantului contra unei plăţi stabilite de Guvern (20 lei).

În cadrul şedinţelor de judecată cu caracter închis, în vederea protejării confidenţialităţii informaţiei dezvăluite, participanţii la proces au dreptul să audieze înregistrările audio ale şedinţei de judecată respective.

În conformitate cu art. 308⁴ Cod de procedură civilă, pot lua cunoștință de materialele dosarului, personal sau prin reprezentant, participanții la proces, precum şi cu aprobarea instanţei de judecată, persoanele enumerate la art. 48³⁰ alin. (1) din Codul civil, care justifică un interes legitim. 

Celelalte persoane pot obține acces la materialele dosarului doar cu acordul scris al președintelui sau vice-președintelui instanței de judecată.

Participanții la proces urmează să depună o cerere prin care solicită să ia cunoștință de materialele dosarului. Pentru a preveni luarea, sustragerea sau distrugerea documentelor din dosar, dosarele cusute și numerotate se eliberează pentru a face cunoştinţă cu ele în incinta instanţei judecătoreşti, în prezenţa şi sub supravegherea colaboratorilor instanţei judecătoreşti.

Participanţii la proces pot obține copii de pe materialele dosarului în condițiile Codului de procedură civilă și Capitolului XIII al Instrucțiunii cu privire la activitatea de evidență și documentare procesuală în

judecătorii şi curţile de apel, aprobată prin Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii  nr. 142/4 din 04 februarie 2014 (“Accesul public la dosare și alte documente judecătorești și ordinea de eliberare a acestora”).

Astfel, la cererea participanţilor la proces şi altor persoane interesate, instanţele de judecată nu vor elibera copia dosarului. Instanţa de judecată în care se află dosarul la momentul depunerii cererii privind eliberarea copiei dosarului (actelor judecătoreşti), va elibera numai copiile hotărîrilor judecătoreşti. Cu celelalte materiale ale dosarului participanţii pot face cunoştinţă în conformitate cu legislaţia în vigoare. Pentru eliberarea copiilor hotărîrilor în mod repetat și a altor materiale din dosar se încasează taxa de stat în mărimea şi ordinea stabilită de Legea cu privire la taxa de stat.

În conformitate cu Hotărîrea Nr. 484 din  11.08.2009 pentru aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr. 241 din 6 martie 2006 cu privire la aprobarea Nomenclatorului lucrărilor efectuate şi serviciilor prestate, contra plată, de Ministerul Justiţiei şi instituţiile subordonate ale acestuia şi de instanţele judecătoreşti şi tarifelor la acestea, precum şi a regulamentelor privind modul şi direcţiile de utilizare a mijloacelor speciale , prețul eliberării copiei de pe actele din dosar constituie 0,5 lei/ pagină.

Datele bancare pentru achitarea taxei de stat, pot fi găsite pe portalul instanțelor de judecată www.instante.justice.md, accesînd pagina instanței relevante și rubrica „Taxa de stat”.

În cazul în care persoana consideră că judecătorul a comis o abatere disciplinară prevăzută de Legea nr. 178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, aceasta din urmă poate sesiza Inspecția Judiciară din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii, printr-o sesizare (plîngere) depusă la Cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii, situat la adresa str. Mihai Eminescu 5, mun. Chișinău, MD-2009, sau prin intermediul trimiterii poștale/electronice (la adresa de e-mail aparatul@csm.md).

Grefierul, asistentul sau oricare alt colaborator al instanței de judecată poartă răspundere disciplinară pentru neonorarea sau onorarea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu. Legea cu privire la funcția publică şi statutul funcționarului public, în capitolul VII prevede modalitatea și procedura de atragere la răspundere disciplinară a funcționarilor publice. Plîngerea împotriva acțiunilor grefierilor/ asistenților sau altor colaboratori poate fi adresată Președintelui/vicepreședinte al instanței de judecată în care activează colaboratorul instanței judecătorești respective.

Petiţiile referitoare la acţiunile avocaţilor, precum şi informaţia cu privire la abaterile disciplinare comise de avocat în timpul exercitării atribuţiilor profesionale, pot fi depuse/expediate către Comisia pentru etică şi disciplină din subordinea Uniunii Avocaților, situată pe adresa: str. București 46, mun. Chișinău, MD-2012. În cazul existenţei unor temeiuri suficiente, Comisia pentru etică şi disciplină dispune efectuarea unui control. Controlul se efectuează de către membrii comisiei sau se pune în sarcina baroului.

Lista telefoanelor de contact o puteți găsi pe pagina web a Uniunii Avocaților.

În conformitate cu art. 50 Cod de procedură civilă judecătorul care judecă pricina urmează a fi recuzat dacă:

• la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator;
• se află în raporturi de rudenie pînă la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părţi, cu alţi participanţi la proces sau cu reprezentanţii acestora;
• o rudă a sa pînă la al patrulea grad inclusiv sau un afin pînă la al treilea grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiaşi pricini;
• este rudă pînă la al patrulea grad inclusiv sau afin pînă la al treilea grad inclusiv cu un alt membru al completului de judecată;
• este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre părţi; 
• şi-a expus opinia asupra cauzei care se judecă;
• are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea cauzei, ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.

Propunerea de recuzare a judecătorului de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare judecător în parte (în cazul completului de judecată), trebuie să fie motivată şi trebuie prezentată pînă la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare a judecătorului poate fi înaintată mai tîrziu, numai dacă autorul lor a aflat de existenţa temeiului recuzării, după ce a început judecarea pricinii în fond. (vezi art. 52 Cod de procedură civilă)

Recuzarea judecătorului se soluţionează în aceeaşi zi de un alt judecător/complet de judecată sau în cel mult 10 zile de instanţa ierarhic superioară, în cazurile cînd în instanţa sesizată nu se poate constitui un alt complet de judecată sau cînd recuzarea îi priveşte pe toţi judecătorii.

Temeiurile de recuzare a judecătorului specificate în art.50 Cod de procedură civilă se extind și asupra expertului, specialistului, interpretului, grefierului.

Adițional, expertul şi specialistul nu pot participa la judecarea pricinii şi în cazul în care:

• depind sau au depins, pe linie de serviciu ori pe o altă linie, de părţi sau de alţi participanţi la proces, sau de reprezentanţii acestora;
• au efectuat o revizie ale cărei materiale au servit drept temei pentru intentarea procesului ori care sînt folosite la soluţionarea pricinii în cauză;
• au efectuat o revizie ale cărei materiale au servit drept temei pentru intentarea procesului ori care sînt folosite la soluţionarea cauzei respective.

Recuzarea expertului, specialistului, interpretului, grefierului poate fi înaintată de participanți la proces în scris sau oral. Instanţa care judecă cauza, decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune nici unei căi de atac decît odată cu fondul hotărîrii sau al deciziei (art. 53 alin (4), (5) Cod de procedură civilă).

Președintele ședinței de judecată asigură publicarea tuturor actelor procedurale pe pagina web a instanței judecătorești la compartimentul cauzei respective în termen de 3 zile calendaristice de la emiterea actului procedural respectiv. Toate hotărârile judecătoriilor și ale Curților de Apel se publică pe portalul național al instanțelor de judecată (www.instante.justice.md)  iar deciziile Curții Supreme de Justiție se publica pe pagina acesteia(a se vedea pagina http://jurisprudenta.csj.md/)

În cazul nepublicării hotărîrilor pe portalul instante.justice.md, cetățenii pot raporta acest lucru Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, accesînd pe pagina web www.aaij.justice.md rubrica Raportează despre și Nepublicarea hotărîrii instanței.

Cauzele civile se judecă în termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sunt: complexitatea cauzei, comportamentul participanţilor la proces, conduita instanţei judecătoreşti şi a autorităţilor relevante, importanţa procesului pentru cel interesat. Totodată, la examinarea unor categorii de litigii, Codul de procedură civilă prevede termeni exacți de examinare a cauzei.

În situaţia în care, la judecarea unei cauze concrete, există pericolul încălcării termenului rezonabil, participanţii la proces pot adresa instanţei care judecă în fond cauza o cerere privind accelerarea procedurii de judecare a cauzei civile.

Examinarea cererii se face în absenţa părţilor, în termen de 5 zile lucrătoare, de către un alt judecător  sau de un alt complet de judecată decît cel care examinează cauza în procedură civilă (vezi art. 192 Cod de procedură civilă).

Instanţa decide asupra cererii, printr-o încheiere motivată, prin care, fie că obligă instanţa care judecă în fond cauza să întreprindă un act procesual, stabilind, după caz, un anumit termen pentru accelerarea procedurii, fie că respinge cererea. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Pentru a vedea procedura de intentare a acţiunii de reparare a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil vezi Legea Nr. 87 din  21.04.2011.

Dacă partea la proces nu este de acord cu hotărîrea pe care a emis-o judecătorul primei instanţe, ea poate ataca această hotărîre la o instanţă superioară – Curtea de Apel. Cererea de apel se depune în scris la instanţa judecătorească a cărei hotărîre se atacă. Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii (vezi art. 362 Cod de procedură civilă).

Încheierile emise în primă instanţă nu pot fi atacate cu apel decît odată cu hotărîrea, cu excepţia încheierilor care pot fi atacate cu recurs în conformitate cu art. 423 Cod de procedură civilă. Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Dacă persoana nu este de acord cu decizia emisă de Curtea de Apel, aceasta o poate ataca cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie. Recursul împotriva actelor de dispoziţie ale curţilor de apel se declară în termen de 2 luni de la data comunicării participanților la proces, a hotărîrii sau a deciziei integrale. (vezi art. 434 Cod de procedură civilă)

Preşedintele primei instanţe, după ce primeşte cererea de apel, înscrisurile şi alte probe alăturate care nu au fost prezentate în primă instanţă, dispune înregistrarea imediată a cererii de apel.

După expirarea termenului de depunere a apelului, prima instanţă este obligată să expedieze a doua zi instanţei de apel dosarul împreună cu apelurile depuse şi înscrisurile alăturate care nu au fost prezentate în primă instanţă. (vezi art. 367 Cod de procedură civilă)

În cazul recursului împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel, un complet format din 3 judecători decid asupra admisibilității recursului, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre care se face o menţiune pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie (www.csj.md). În cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. (vezi Capitolul XXXVIII, Cod de procedură civilă)

Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) este o aplicație unică de documentare automatizată, evidență și control al activității de gestionare electronică a dosarelor și altor materiale procesuale emise de instanțele judecătorești sau prezentate spre examinare în cadrul acestora.

Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor are următoarele funcții:

• Îmbunătățirea administrării judiciare, sporirea transparenței și a accesului liber la justiție;

• Distribuirea aleatorie a dosarelor în instanțele judecătorești;
  • Automatizarea lucrărilor manuale curente în instanțele judecătorești;
  • Elaborarea și implementarea unui sistem de gestionare a dosarelor integrat și automatizat;
  • Instituirea unui sistem eficient de raportare statistică electronică judiciară;
  • Facilitarea schimbului de date între diferite instituții ale sistemului judiciar.

În instanţele judecătoreşti, cererile și dosarele sunt distribuite pentru examinare potrivit principiului aleatoriu, care asigură transparenţa, obiectivitatea şi imparţialitatea acestui proces, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD).

Pentru aplicarea principiului aleatoriu, dosarele se înregistrează în PIGD de către persoana responsabilă, desemnată în acest scop de preşedintele instanţei, în ordinea parvenirii dosarelor în instanţă. Cererile/dosarele se repartizează unui judecător/complet de judecată în aceeaşi ordine prin intermediul PIGD, conform categoriei de cauze civile, penale, contravenţionale. Termenul pentru înregistrarea și distribuirea cererilor/dosarelor în PIGD nu trebuie să depăşească 24 ore din momentul depunerii acestora.

În conformitate cu Hotărîrea Guvernului Nr. 593 din  24.07.2017 cu privire la aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului informațional judiciar, portalul Național al Instanțelor de Judecată www.instante.justice.md reprezintă un sistem complex, caracterizat printr-un punct unic de acces la informaţia despre activitatea tuturor instanţelor de judecată din Republica Moldova.

Informația plasată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată include lista instanțelor de judecată, care, fiind accesată, prezintă paginile web cu informația privind agenda ședințelor de judecată, hotărîrile instanței de judecată, citații în instanță, practica judiciară și alte informații relevante pentru justițiabili. Încheierile judecătorești nu se publică pe portalul național al instanțelor de judecată, cu excepția celor prin care se soluționează fondul unei pricini (pct. 19 Regulamentul CSM privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată).

Modele de acte pot fi găsite accesînd rubrica Informații de interes public și, ulterior, Modele de acte în instanțe, pe pagina instanței respective, pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată www.instante.justice.md.

Datele de contact ale instanțelor pot fi găsite accesînd rubrica Contacte pe pagina instanței respective, pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată www.instante.justice.md.

Datele bancare pentru achitarea amenzilor și taxelor de stat pot fi găsite accesînd rubrica Taxa de stat pe pagina instanței respective, pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată www.instante.justice.md.

Probleme ce se referă la navigarea pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată www.instante.justice.md urmează a fi raportate în scris sau telefonic Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești (AAIJ). Datele de contact le găsiți pe pagina web www.aaij.justice.md, rubrica Contacte.

În conformitate cu Legea nr. 198 din  26.07.2007 cu privire la asistenţa juridică garantată de stat, asistența juridică primară constă în oferirea de informații despre modalitățile de apărare a drepturilor, procedura de adresare în judecată, legislație, drepturile și obligațiile persoanelor și despre acordarea asistenței pentru întocmirea actelor juridice (cereri, demersuri, etc.). Asistența juridică primară se acordă tuturor persoanelor, indiferent de nivelul veniturilor lor.

Asistența juridică calificată constă în acordarea serviciilor de consultanță, reprezentare și apărare în organele de urmărire penală și/sau în instanțele judecătorești. Asistența juridică calificată se acordă persoanelor al căror venit este mai mic de nivelul venitului stabilit de Guvern (conform Regulamentului privind metodologia de calcul al venitului în scopul acordării asistenţei juridice calificate garantate de stat).

În acest sens, beneficiază de asistență juridică calificată persoanele care:

• au nevoie de asistenţă pe cauze penale, însă nu dispun de suficiente mijloace pentru a plăti acest serviciu;
• au nevoie de asistenţă juridică în cauze contravenţionale, civile şi de contencios administrativ, însă nu dispun de suficiente mijloace pentru a plăti aceste servicii, cauzele fiind complexe din punct de vedere juridic sau procesual.

Totodată, poate beneficia de dreptul la asistență obligatorie în cauzele penale, bănuitul, învinuitul sau inculpatul cu deficiențe fizice sau mintale și persoana care nu cunoaște limba de stat sau minorii.

Pentru a beneficia de asistență juridică primară, persoana se poate adresa parajuriştilor, printr-o cerere scrisă sau orală. Lista parajuriștilor autorizați, precum și datele lor de contact pot fi găsite pe pagina web a Centrului Național de Asistență Juridică Garantată de Stat www.cnajgs.md în rubrica “Registrul național al persoanelor autorizate”.

În cazul solicitării asistenței juridice calificate, persoana completează un formular-tip și anexează la cerere, o declaraţie cu privire la venit. Cererea de acordare a asistenţei juridice calificate poate fi prezentată oficiului teritorial de către solicitant şi rudele sau reprezentanţii solicitantului, ori expediată prin poștă.

Datele de contact ale oficiilor teritoriale pentru Asistență Juridică Garantată de Stat sunt următoarele:

Dacă persoana necesită asistență juridică de urgență (de exemplu: în cazul reținerii), oficiul teritorial al CNAJGS este obligat să acorde unui avocat de serviciu.

În cazul în care, beneficiarul consideră că asistență juridică garantată de stat nu i-a fost acordat calitativ, acesta se poate adresa cu o plîngere către Consiliul Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat, situat pe adresa mun. Chişinău, str. Alecu Russo nr. 1 bl. “1A”, bir. 94. În urma examinării plîngerii, se emite o decizie, care se aduce la cunoştinţa petiţionarului. Decizia este eliberată în scris în termen de 10 zile din ziua depunerii plîngerii.

Refuzul de acordare a asistenţei juridice calificate poate fi contestat în instanţă de contencios administrativ în decursul a 15 zile lucrătoare de la comunicarea deciziei.

Persoanele care nu corespund criteriilor pentru asistență juridică garantată de stat pot apela la serviciile oferite de unele asociații obștește. Cîteva exemple de organizații care oferă asistență juridică, în special persoanelor care fac parte din categorii sociale vulnerabile, sunt expuse în tabelul de mai jos: